sâmbătă, 28 octombrie 2017

Despre "infinit de mult"


 Draga mea,

 Ziua in care am aflat ca vei deveni o realitate a fost un miracol. Tu ai venit ca un miracol si nu ma indoiesc nicio clipa ca vei fi suras in aceasta lume.

Exista doua adevaruri de care Dumnezeu nu te va priva niciodata: ca exista minuni, iar ca sa ai parte de ele e de ajuns sa crezi. Si ca nu te paraseste niciodata iar pentru asta trebuie doar sa-i ceri sa ramana, indiferent de ceea ce vei intampina in viata ta.

Ai venit intr-o lume de oameni mari, dar  creati din lumina la fel ca si tine. Cu siguranta nu-ti cunosc scopul, il vei afla tot tu, insa pe unii ii vei ajuta sa straluceasca.

Ma gandesc mereu la tine, la cum o sa povestim impletindu-ti parul, la cum o sa cantam in masina in drum spre casa sau spre locuri necunoscute, la cum o sa cream povesti si personaje noi, la cum te vei cuibari in bratele noastre de fericire, de frica sau de tristete. 

Cand vei rade, voi zambi alaturi de tine. Cand vei plange, voi incerca sa iti daruiesc mangaiere. Poate ca pe interior voi plange si eu, dar vreau sa gasesti in jurul tau, puterea de a-ti lua zborul ori de cate ori e nevoie.

Stii care a fost primul nume cand m-am gandit la tine? Fluturica...Bineinteles ca nu il vei gasi in certificatul de nastere, dar te-am simtit miscand din aripi in burtica. Asa cum ai venit, ca o minune in viata noastra, cu batai de aripi si emotii, vei zbura sa zidesti fericirea. La a noastra ai inceput sa lucrezi. Stiu ca o vei face si pentru alti oameni, dar cel mai mult te rog sa o faci pentru tine.
Noi o sa te iubim infinit de mult, pentru ca tu esti infinitul nostru.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu