PISI...noua muza a barbatilor!

Femeia poate mima orice, inclusiv orgasmul, siderand cu buna stiinta arta dragostei. Nu sunt feminista si nici misogina, dar cel mai mare pacat este cand femeia mimeaza: conditia ei de femeie.

Anestezierea barbatului incepe cu anestezierea ratiunii (aceasta este prima pusa in pericol). Vremurile se schimba dar poftele raman aceleasi, iar in aceste conditii noua muza a devenit... PISI. Mai mult, barbatii se simt chiar masculii Alfa la brat cu ea. Toate sunt frumoase, dar frumusetea trece. Actul ei de credinta este sa-l faca pe el sa se autoconvinga ca ea este femeia autentica de care el are nevoie. Dragostea si adevarul se intampla insa pe neasteptate, fara incercari inutile de convingeri, prin simpla apelare la intuitie.

Si acum cateva informatii despre aceasta felina,-inventia unui determinism cultural, care isi masoara valoarea printr-o genetica a frumusetii gresita conceptual ,- un fel de "google translate eronat" al unei femei adevarate.

1. Unghiile cu gel sunt pe lista de "must have" a lui Pisi si vai... sunt asa dragute. Sa zicem, dar daca nu ai o scuza (speli prea des vasele, iti rozi unghiile, te duci la un eveniment etc.) nu ai argumente pentru "gherute". Cele a lui Pisi mai sunt si foarte "vibrante", depasind lungimea bunului simt, ca sa nu mai vorbim de naturalete. 
Ce ironie conjuncturala draga Pisi, porti constant unghii false fara un fundament acceptabil, dar vrei un barbat adevarat langa tine.

2.- Ce iti doresti sa te faci cand vei fi mare?
   - Printesa!
Probabil ca asta este Pisi, caci o cariera e prea mult pentru ea. Stie ce vrea pentru ca nu cauta niciodata prea multe (desi are pretentia ca o face).

3. Pisi este o intelectuala, promovand permanent ideea dezvoltarii ei personale pe Facebook. Intreaga omenire trebuie sa stie ca s-a "educat" citind: Supa de pui pentru suflet, In cautarea fericirii, Barbatii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus, Puterea prezentului,  etc. Cartile merita a fi citite (pentru incurajari, pentru idei, pentru weekend-ul ploios, pentru cunoastere), dar nu trebuie sa stie "toata floarea cea vestita a intregului Facebook" cat ne-am "culturalizat".

In fapt, problema intervine atunci cand o intrebi: 

- Dar "La Medeleni" ti-a placut?...iar ea iti va raspunde: 

-Nu stiu. Nu am ajuns acolo inca. 

Vei zambi si tu...va zambi si Teodoreanu si iti vei da seama ca nu avea cum "sa ajunga acolo vreodata" (a fost prea ocupata cu plimbarile la mall, cluburile, iar shopping-ul ocupa atata timp...sunt  de facut atatea alegeri, ca sa nu mai vorbim iarasi despre cariera ei de milioane).

4. Pisi are un hobby: gentile si pantofii, iar daca nu are unul anume este pentru ca are prea multe.

5. Selfie-urile de pe Facebook sunt doar o parte din cultura ei existentiala. Cei care nu inteleg tag-urile cu "am mancat...","am baut..."," vai dar ce ma distrez...", ...sunt niste "invidiosi". :))))))))
O Pisi va gasi mereu timp pentru un selfie in toaleta vreunui club, in oglinda vreunui restaurant, in masina (toata suflarea trebuie sa stie ca ea calatoreste).
Si nu calatoreste oricum, ci cu ochelarii de soare, fie zi, fie noapte, fie umbra, fie nori. 
Pisi nu ia din pacate, in calcul un lucru: dragostea nu se priveste prin ochelari ci prin irisul celuilalt. 
Dragostea nu se masoara in numarul de respiratii ci in momentele in care privirea ei iti taie respiratia . Daca poarta ochelari de soare cum poate sa faca lucrul acesta?

Daca as fi pentru o zi barbat as alege sa iubesc femeia care ma va privi cu intensitatea flacarii astfel incat sa-i pot descoperi inima si sa i-o simt cum bate. Nu se spune degeaba ca ochii sunt fereastra sufletului. 

In orice relatie, femeile si barbatii trebuie sa fie egali. Astazi ne permitem sa evoluam prin alegeri, nu fortati de ideologii suspecte. Astazi ne permitem sa ambalam emanciparea atat in drepturi cat si in obligatii egale, refuzand superficialitatea. Astazi ne permitem sa iubim destept. Uneori, un barbat descopera adevaratul caracter al femeii doar daca ajunge la tribunal.

EU...PLOAIA

Iti cunosc fiecare bataie a inimii, iti simt pulsul si incordarea trupului, iti incarc pleoapele si iti trezesc amintiri...iti stiu gandurile pentru ca sunt ale mele... eu te ajut in desert... eu sunt ploaia.

Iar ea...este o taina pentru ca ne face sa o ascultam pana la capat si ne inventeaza. Ea, ploaia, este iubirea perfecta: ne saruta, ne surprinde, ne paraseste ca sa se intoarca pe neasteptate(desi acum exista prognoze meteo), ne simte si ne accepta asa imperfecti.

Sa iubesti ploaia este doar inceputul. Sa iubesti ploaia este sa te stii diferit (nu intr-un mod exotic ci pur si simplu diferit), in sensul in care nu doar te uzi ci te lasi atins. Iubirea cade cu ea din ceruri, iar noi suntem niste ignoranti. Cu toate acestea, pastreaza rabdarea povestilor. De aceea pictorii sunt mai inspirati, oamenii mai indragostiti, iar "prea suparatii", mai senini.

Ploaia exista si in desert chiar daca picaturile se evapora inainte de a le vedea. Ea este acolo, prezenta si la fel de vibranta, ca o lectie permanenta despre "a fi". Ea, ploaia, exista si in desertul din noi, chiar daca nu ii simtim atingerea si materializarea.

Umbrela a fost creata pentru soare. Poate din aceasta confuzie am uitat cat este de frumoasa. Umbrela ii ingradeste libertatea de-a ne urmari si de-a ne surprinde.

Iti cunosc fiecare bataie a inimii. Te stiu de o viata, te stiu din mai multe vieti cu toate fricile si temerile intemeiate sau nu. Iti simt pulsul cand ma respiri si cand iti curg prin ganduri. Iti sunt prea mult atunci cand te inund si prea putin atunci cand e seceta...eu sunt ploaia...eu sunt ploaia ta.

Daca iti place, nu exista masura ta, iar daca exista masura ta, nu ti se potriveste.

Am senzatia ca am pierdut ceva. Poate niste nopti nedormite, poate cheile de la casa (aici nu e senzatie ci rutina), poate niste ganduri, poate mi-am pierdut rujul, sau poate mi-am pierdut capul. 

Dar ceea ce pierzi intr-o anumita masura castigi in alta. Iti pierzi capul pentru a-ti gasi inima. Iti pierzi apoi inima pentru a-ti gasi sufletul. 

Cu toate acestea, un castig nu inlocuieste niciodata o pierdere: nu poti intra in casa cu cheile de la masina.

Si...mai exista situatii in care pierderile pot fi vazute prin prisma shopping-ului:

- daca iti place nu exista masura ta;

- daca iti place si exista masura ta, nu ti se potriveste;

- daca iti place si ti se potriveste, nu iti permiti sa platesti pretul;

- daca iti place, ti se potriveste si iti poti permite, se va desface la prima intrebuintare.

(Legile lui Murphy)

La multi ani LUS!!!

Astazi poti fi cel mai fericit om din lume pentru ca meriti!

Cu toamna printre gene si cu tine in suflet iti spun: LA MULTI ANI!

De dimineata am vrut sa vad un om si acela ai fost tu. Am vrut sa te sun ca sa-ti spun:

- Trezeste-te draga somnoroasa! Astazi e ziua ta!!!!

M-am gandit totusi sa nu te deranjez din somnul tomnatic (nu de alta dar stiu ca si tu il iubesti). :))))

Traim sub imbratisarea fireasca a timpului, iar el nu este promis nimanui. Iti poti promite totusi ca il vei trai cat mai frumos posibil. Eu asta iti doresc!

Astazi m-am trezit cu amintiri datorita tie si am vrut foarte mult sa te revad. Cumva in mormanul de ganduri am regasit urmele copilariei noastre. Am regasit o parte din ceea ce ne-a facut sa fim ceea ce acum suntem.

1. Astazi vreau sa iti imbraci sufletul in zambet si sa razi! Astazi vreau sa-ti amintesti! Nu stiu daca am trait si copilarit diferit de ceilalti dar stiu ca am copilarit minunat. Am copilarit hoinarind printre copaci, cu vise si cu sperante. Am copilarit cu Jules Verne si cu Sailor Moon.(saracul Bobo!!! :)) 

Am gasit intr-un album mai vechi, fragmente ale unor vremuri trecute. Nu sunt cele mai clare poze din lume (ca de...pe vremea aceea nu exista photoshop) dar sunt firescul unor amintiri.

Stiu ca livada era la granita dintre Vrancea si Buzau asa ca ne-am implinit visul de a fi in doua locuri in acelasi timp (asta apropo de teleportare).

 :) 

2. Astazi iti doresc sa te simti libera ca si in toate celelalte zile ce vor urma!

Iti amintesti cum se simtea libertatea atunci? Plecam de dimineata si ne intorceam cand ne aminteam sau cand ne era foame, urmand ca mai apoi sa iesim pe ulita sau sa dormim pe o patura afara spunandu-ne secrete si numarand stelele.

Iti amintesti cum se simtea libertatea atunci cand zburam pe dealuri? Acea libertate iti doresc sa o porti mereu in suflet!

Stiu ca din varful dealului se vedea casa noastra si era un adevarat palat doar pentru faptul ca era reazemul copilariei noastre.

3. Astazi iti doresc sa simti iubirea! Iti doresc sa simti si sa porti mereu in suflet dragostea asa cum era ea din partea bunicilor nostri, cand diminetile erau mai lungi(chiar foarte lungi si indulgente), cand Maia ne trezea cu miros de cozonac, cand venea sa ne intrebe de ce nu dormim caci soarele a rasarit, cand ne facea colarezi, cand....Si cat de multe "cand" sunt!!!

4. Astazi iti doresc sa te ierti pentru greseli! (nu ca ai avea...vorba vine)

Asa cum eram iertati de fiecare data cand faceam o boacana sa ne iertam si noi cei de acum. Daca ei puteau trebuie sa putem si noi oricand.

Atunci cand veneam plini de noroi de pe dealuri, prafuiti, cu tricourile si papucii murdari, Maia isi facea timp sa aiba grija de noi. Ne dojenea in stilul ei caracteristic, apoi ne ierta chiar daca nu ne mai opream din ras.

Daca este nevoie sa ne dojenim pentru greseli, sa o facem, apoi sa ne iertam si sa zambim de nesabuinta noastra!

5. Astazi trebuie sa iti faci timp pentru "joaca"! Copilul din tine trebuie sa se joace. E atata rutina in lume, atata oboseala si atatea ore pierdute in chestiuni prea serioase, incat uiti sa iti oferi o pauza.

Vara avea gustul jocului de Rummy, al rasului cu lacrimi si al fericirii! Ea ar trebui sa aiba mereu acelasi gust: al jocului, al rasetelor colorate, al prieteniei si al fericirii.

6. Astazi trebuie sa-i lasi pe ceilalti sa aiba grija de tine!

Din cand in cand ai nevoie de ajutor. Lasa-i pe cei care te iubesc sa aiba grija de tine. Lasa-te imbratisata de ei, rasfatata si iubita! Te descurci si singura dar e mult mai usor sa urci dealul cand accepti mana intinsa a celui de langa tine.

7. Fii fericita! Nu iti uita niciodata radacinile pentru ca te-ai nascut ca sa devii! Copacul din tine este cu atat mai trainic cu cat e mai bine infipt in pamantul ce i-a dat viata. Radacina puternica te ajuta sa razbati pe timp de furtuna, sa nu te pleci cand bate vantul si sa te inalti semet cand rasare si apune soarele.

Bucura-te de ploaie caci ea te ajuta sa cresti! Bucura-te de lumina caci ea te ajuta sa devii!

LA MULTI ANI CU DOR, CU AMINTIRI SI CU DRAGOSTE!

Schimbare nu inseamna sa treci peste...

Schimbarea nu inseamna sa treci peste, ci sa mergi inainte cu lectia invatata. Daca faci asta ai mai pus o caramida la baza evolutiei tale. Destinul nostru este sa crestem continuu cu sufletul si cu mintea, cu trecutul asumat si cu viitorul pe care ni-l facem. 

Paharul este pe jumatate gol, pe jumatate plin. Noi singuri ne alegem jumatatea.:) Cand eram micuta, mama mi-a pus in fata o cana goala si mi-a dat o lectie care mi-a ramas in amintire ca ceva special. Nu era lectia ei insa ea a fost cea care mi-a predat-o si mi-am zis: ce minunata este! Inca mai zic asa pentru ca sufletul cuiva se modeleaza in functie de celelalte suflete ce il insotesc, iar eu ii multumesc mamei, cea plina de povete.

- Ce vezi inaintea ta?

- O cana.

- Ce fel de cana?

- O cana goala.

- De ce?

- Pai daca nu mi-ai pus laptele in ea!?

- Daca nu ti-am pus laptele nu inseamna ca este goala. Este plina de aer. Acum vezi ca e plina?

- Nu.

Mi-a turnat apoi laptele si m-a intrebat din nou: Acum e plina?

- Da.

Uneori vedem doar ceea ce este evident si credem ca doar aceea este realitatea. In fapt, o parte din miracolul trairilor noastre, sau a viitorului este realitatea pe care nu o poti vedea cu ochii deschisi, dar care exista si pe care o simti fara vreo explicatie sau continut material. Lucrurile marunte, lucrurile neintelese sunt cele care ne acopera si ne fac sa ne descoperim. 

Schimbarea nu inseamna sa treci peste sau sa uiti, ci sa mergi mai departe cu lectia invatata, sa mergi mai departe cu motivatia ca te-ai regasit pe tine, ca esti tu si nu altcineva, sau ca esti tu, cel care acum stie. 

Paharul pe jumatate gol va fi mereu pe jumatate plin. 

Cel care trece de la o lacrima la un zambet si de la un zambet la o lacrima se numeste om. El , omul, nu trece mai departe peste, ci merge inainte. Vei gresi ori de cate ori este nevoie sa inveti. 
Nu iti poti continua drumul decat dupa ce esti convins ca in santul lui trebuia sa cazi, sa te lovesti, sa te ridici, ca mai apoi sa il continui sau ca mai apoi sa alegi un alt drum, pentru ca cel pe care te afli acum este gresit. Nu vei invata sa inoti decat dupa ce vei invata sa respiri in ritmul valurilor ce te acopera. 

Amor in farmacie

"Teatrul nu bate politica si cu toate ca piesele sunt din ce in ce mai bune, publicul este din ce in ce mai putin." Aceste cuvinte au facut parte din discursul lui Dan Tudor la sfarsitul piesei "Amor in farmacie".

Nu imi este obisnuinta sa scriu lunea, insa aceasta este o zi de luni neobisnuita. 

O poveste a prins viata si m-a facut sa rad pret de doua ore. Spun "pret de..." intrucat a fost mai mult decat pretios ceea ce mi-au oferit acesti oameni numiti actori. In fapt ar trebui sa spun "nepret" pentru ca a fost nepretuit. 

Frumusetea si emotiile descoperite nu au fost o intamplare. Initial am crezut ca datorita sufletului meu de artist m-am lasat invaluita de atata minunatie insa m-am uitat in dreapta mea si se radea cu lacrimi, m-am uitat in stanga aceleasi reactii. Peste tot in jur oamenii erau fericiti iar detaliul care facea diferenta era tonalitatea rasului. Unii radeau cu lacrimi, altii cu aplauze, unii cu exclamari, altii prea galagios(de exemplu eu cand nu ma puteam abtine), insa toti radeau cu entuziasm.

Am convingerea ca atunci cand lucrurile ajung si coboara in tine pentru a te face fericit trebuie sa le impartasesti cu ceilalti asa ca...MERGI LA TEATRU!!!

"A vedea departe este ceva, a merge acolo este cu totul altceva."

Nu ma simt Julia Roberts din "Pretty Woman", pentru ca am fost la opera si merg la teatru de cate ori am ocazia, insa ma simt precum Maria Antoaneta (nu pentru interesul asupra bijuteriilor) ci pentru interesul asupra frumusetii adevarate nonconformiste.

Si da...probabil ca unii nu vor intelege ceea ce scriu insa tot nu ma las. Cei care vor sa schimbe ceva intuiesc ceea ce spun si intuiesc ca schimbarea incepe din radacina sufletului nostru si din noi insine. Anca Ţurcaşiu, Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoş Ionescu şi Dan Tudor nu au fost doar actorii minunati care mi-au soptit:"mai bine sarac, decat imprumutat", mai bine cu zambetul pe buze decat cu furie printre dinti, ci sunt personajele care cunosc replicile pentru amanuntele vietii.