Iti amintesti de copilarie si de vremea cand alergai descult prin iarba, prin pietre, prin ploaie?! Daca da, inseamna ca o sa intelegi despre ce vorbesc. Daca nu...pacat, pentru ca nu stii ce ai pierdut.
Am fost un copil de care nu prea se legau papucii, iar acum sunt un adult care poate alege. Doar ca in aceasta noua postura, unde exista noroi, ai nevoie de cizme, unde nu, poti pasi in talpile goale. Si totusi o farama de roua curge in fiecare, tocmai pentru a ne aduce iarba la picioare.
Cel care va umbla descult, nu va avea niciodata picioarele reci, ci mai puternice si rezistente. Armonia si curajul stau in gesturile simple si firesti care se manifesta in oameni. Poate este naivitate sa crezi ca doar prin sinceritate poti da socoteala celorlati si te poti explica, cu riscul de a provoca suferinta si frustrari, insa modul in care o persoana reactioneaza fizic si emotional este un barometru al propriei dezvoltari si experiente.
Depinde de fiecare sa traiasca o viata in tonuri de iarba. Incearca sa umbli descult intr-o zi de vara prin roua si o sa simti, libertatea, fericirea si iubirea pentru tot ceea ce te inconjoara. In final, doar despre asta este vorba.
Si juramintele se fac tot din radacini, ca mai apoi sa poata rasari sub talpile goale, de fiecare data cand este necesar sa ti le reamintesti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu