Intre noi a fost mereu o relatie de alegere iar eu am ales sa raman cu tine. Cand am fost plecata pentru prima data peste ocean mi-ai lipsit, cu toate ca America parea o promisiune frumoasa. Nu era vorba de faptul ca imi lipseau dealurile, pomii, gustul autentic al merelor, ci imi lipsea zbaterea ta. Acum zbaterea aceasta, ma oboseste, tara mea draga.
Muncesc cu entuziasmul si energia pe care tineretea mi le dau... dar nu muncesc cu entuziasmul oportunitatilor tale. Pentru ca tu...le-ai pierdut sau le-ai oferit celor ce nu meritau.
"Neam romanesc al stramosilor mei si al meu, incotro mergi? Vrei sa mai traiesti si sa mai reprezinti ceva in aceasta lume, sau te-ai impacat cu perspectiva sinistra de a te lasa scos din viata prin viclenie, prin violenta ori prin sinucidere?"(Onisifor Ghibu catre P. Groza)
Vreau sa ma uit in jur si sa ne schimbam...nu sa fim alti oameni, ci sa cream alte oportunitati. Nu e corect ca orice optiune gasita drept varianta la o directiva impusa de legi, sa se transforme in esec pentru ca cel de langa noi si-a pierdut interesul in a-si asuma responsabilitati. Nu este vina lui pentru abandon (probabil a obosit si el) si nici pentru o personalitate obedienta. Este vina tuturor ca am permis si nu ne oprim din "a permite". Indiferenta, este o complicitate si un stigmat pe care il purtam de cateva decenii.
Persoanelor care ma inconjoara si mai poarta un dram de respect pentru destinul tau nu le voi permite sa oboseasca sau sa se retraga din lupta. Pentru ca tu, draga tara, esti dreptul meu! Pentru ca tu...esti viitorul meu si al copiilor mei !
Candva ti-am recunoscut intr-un articol(http://despus.ro/povestea-de-aur/):
Noi ne-am nascut sub semnul genialitatii dar si al prostiei, sub semnul umilintei dar si al infatuarii, ne-am nascut inradacinati dar lipsiti de ambitie.
Probabil natura ne-a ales pe noi pentru a-si da o sansa. Cum altfel ar fi rezistat sub puterea unor emancipati sau a unor evolutionisti? Am fost mereu la rascruce de drumuri si geografic si metaforic si ne aflam in continuare la rascrucea deciziilor noastre.
Nu ma dezic de cele gandite atunci, insa mi-as dori ceva sprijin si din partea ta pentru ca imi pierd din mandria de a-ti apartine cu toata dragostea pe care ti-o port!Candva ti-am recunoscut intr-un articol(http://despus.ro/povestea-de-aur/):
Noi ne-am nascut sub semnul genialitatii dar si al prostiei, sub semnul umilintei dar si al infatuarii, ne-am nascut inradacinati dar lipsiti de ambitie.
Probabil natura ne-a ales pe noi pentru a-si da o sansa. Cum altfel ar fi rezistat sub puterea unor emancipati sau a unor evolutionisti? Am fost mereu la rascruce de drumuri si geografic si metaforic si ne aflam in continuare la rascrucea deciziilor noastre.
De ce? Pentru ca tu esti dreptul meu!
Constitutia nu da puteri adevarate cetateanului, insa constiinta unei multimi DA.
"Poti ierta unui om tot, mai putin absenta lui."
Semnat: un cetatean
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu