Nimic nu este obligatoriu: nici intrebarile sa aiba raspuns si nici raspunsurile sa aiba intrebari. Exista o teorie cu o veriga lipsa: daca vrei sa te diferentiezi, foloseste majuscule.
Daca dintre cei care vor sa se diferentieze vor folosi toti majuscule? Cum te vei diferentia mai apoi? Aici e veriga lipsa a teoriei.
Daca nu poti vorbi impotriva nefirescului, atunci poti folosi tacerea ca o promiscuitate a lumii sau chiar ca o promisiune fagaduita consimtamantului de a fi si de a refuza acest nefiresc.
Exista un privilegiu suprem al sufletului prin care fiecare s-a nascut unic. De aceea atunci cand vrei sa te diferentiezi, incearca sa nu mai folosesti majuscule. Fa-o prin continut!
Nu ne putem permite sa fim spectatorii propriilor vieti. Eu stiu ca in viata mea trebuie sa fiu actorul principal. Daca scenariul imi este deja scris am dreptul sa improvizez. Pana la urma improvizatiile sunt cele care aduc cu sine naturaletea de a rade sau de a plange.
De cele mai multe ori ma trezesc zambind. Nu pentru ca astrele s-ar fi aliniat in acea dimineata, nici pentru ca viata mea e perfecta si toate sunt precum mi le doresc, ci pentru ca in fiecare suflet se gaseste planul lui Dumnezeu de a fi creatie.
"Orice lucru se poate transforma in contrariul sau, asa incat dam din ras in plans si invers, din iubire in ura, din putere in slabiciune, din puritate in pacat. Sentimentele opuse(ne spun fizicienii) genereaza aceasta unda. Depasind un anumit prag al trairii, ceea ce noi credem a fi bine sau rau se confunda pana la asemanare. Ne putem misca creativ numai intre extreme, nu si dincolo de ele."(Octavian Paler, Emotii)
Exista o detentie a majoritatii pentru lipsa de curaj din fiecare zi, de a fi unici, iar ea se numeste mediocritate.
Ceea ce faci din momentul in care rasare si apune soarele este un mod perfect constient de a darui si a cinsti acest dar pe care l-ai primit: viata.
Daca nu poti vorbi impotriva nefirescului, atunci poti folosi tacerea ca o promiscuitate a lumii sau chiar ca o promisiune fagaduita consimtamantului de a fi si de a refuza acest nefiresc.
Exista un privilegiu suprem al sufletului prin care fiecare s-a nascut unic. De aceea atunci cand vrei sa te diferentiezi, incearca sa nu mai folosesti majuscule. Fa-o prin continut!
Nu ne putem permite sa fim spectatorii propriilor vieti. Eu stiu ca in viata mea trebuie sa fiu actorul principal. Daca scenariul imi este deja scris am dreptul sa improvizez. Pana la urma improvizatiile sunt cele care aduc cu sine naturaletea de a rade sau de a plange.
De cele mai multe ori ma trezesc zambind. Nu pentru ca astrele s-ar fi aliniat in acea dimineata, nici pentru ca viata mea e perfecta si toate sunt precum mi le doresc, ci pentru ca in fiecare suflet se gaseste planul lui Dumnezeu de a fi creatie.
"Orice lucru se poate transforma in contrariul sau, asa incat dam din ras in plans si invers, din iubire in ura, din putere in slabiciune, din puritate in pacat. Sentimentele opuse(ne spun fizicienii) genereaza aceasta unda. Depasind un anumit prag al trairii, ceea ce noi credem a fi bine sau rau se confunda pana la asemanare. Ne putem misca creativ numai intre extreme, nu si dincolo de ele."(Octavian Paler, Emotii)
Exista o detentie a majoritatii pentru lipsa de curaj din fiecare zi, de a fi unici, iar ea se numeste mediocritate.
Ceea ce faci din momentul in care rasare si apune soarele este un mod perfect constient de a darui si a cinsti acest dar pe care l-ai primit: viata.